Plaja sufletelor, o frontiera invizibila unde ne regasim in teama, pedeapsa si bucurie.Ziua atingerii! Ziua tristetii, fara nicio speranta de a regasi sufletul tau ingropat in nisipul durerii!

Un timp bun de hibernare. Astrele sunt favorabile. Barbati si femei IUBITI-VA insa nu uitati ca vesnic moartea ne este companioana! Cuvintele de iubire si de mangaiere ne sunt singura noastra protectie in fata EI.

Moartea este o imensitate! In fiecare zi cineva pierde cate un apropiat si durerea pricinuita de pierdere il atrage spre frontiera sufletelor celor disparuti.

O forta interioara ne facem sa credem in existenta acestei lumi inghesuita pe Plaja sufletelor. Probabil ca este iubirea fata de noi a celui ce nu mai este, intocmai ca o entitate luminoasa care ne protejeaza si care ne defineste emotiile noastre, necazurile si sperantele noastre.

Fiecare din noi avem un inger pazitor care nu-si pune problema daca noi credem sau nu in el. Rolul sau este sa ne faca sa alegem drumul, sa ne faca sa ne gandim la faptele noastre, sa ne ghideze in momentele grele, atunci cand indoiala ne macina. El este gardianul vietii noastre, care este atat de pretioasa pentru CREATOR.

Atat timp cat sunt in viata, nu-mi este teama de moarte! Plin de vise, de dorinti si de iubire eu stiu ca viata este frumoasa, chiar si atunci cand curge linistita.

Privesc in gol spre lumea ta invizibila. Tin in mana trei trandafiri albastri pe care as vrea sa-i pun pe mormantul tau ca semn al fidelitatii mele fata de memoria ta…Oare adevaratul tau mormant nu este in inima mea, in mine cel ce inca mai traiesc?

Am libertatea de a-mi aminti. Amintirea mangaierilor noastre! Amintirea surasului tau!

Si totusi prefer trandafirii.