Posted by: PELERINUL | aprilie 21, 2008

PHOENIX sau PENTRU MAI MULTA LUMINA

Arunc navodul peste bolta cereasca ca sa prind toate stelele , printre care esti si tu IUBIREA mea . Numai asa, o zi intreaga pentru mine si tine , sa am timp sa-ti spun cat de mult te iubesc .

Va fi o iubire de-o zi ,cat o iubire eterna .

Rece si delicat parfum pe plaja amintirilor ! Pe nisipul de la Vama, aceleasi urme de pasi de altadata . Un bob de sare , un strop de mare imi atinge obrazul ca-n sarut .

La altar , dansand pe carbunii inca nestinsi , ma-nalt in rugaciune . Dorintele se evapora in rotocoale de fum de tigare , in timp ce mainile mele sunt preocupate sa-ti mangaie absenta .

Fara sa-i pese de sufletul meu cersetor, trupul peregrinului imi digera trecutul .

O alchimie a pasarii de foc pentru mai multa lumina , pentru o iubire ce simt ca renaste din cenusa propriei noastre iubiri .

Responses

Intre IUBIRE, CREDINTA si PACAT

“Ce daca vine primavara
Atâta iarna e în noi
Ca martie se poate duce
Cu toti cocorii înapoi”
Ce daca……

ce daca a venit saptamana mare ? ! ce daca postim, vb numai despre lucruri sfante, ne spovedim, ne impartasim, ne inchinam pe la toate icoanele, usi de biserici, manastiri… ? pe toate le facem prea stingheri, ocupati, grabiti , nervosi, obositi, plictisiti, scarbiti, doar din buze, cu jumatati de masura. declaratii mincinioase, juraminte false, cuvinte gratuite-flori de plastic sau artificii de apa-stropi in ochi… ! cati credem in EL cu adevarat ?
s-atunci te intreb: poate fi IUBIREA FATARNICA , PACAT ?

puterea IUBIRII si a CREDINTEI.
cand eram copil, in dimineata fiecarei zile de Sf.Pasti si Sf. Craciun, mama ne trezea intrebandu-ne, cine merge la mamutaca cu BUNATATI si, fiind cel mai mic, “pacostea “( care, defapt, mi-a infrumusetat inceputul de drum) cadea mereu pe mine.
imbracata cu “hainutele de Pasti” si impovarata cu “bunatatile”in cosul din panusi de popusoi, porneam in cea mai frumoasa calatorie…
eu, mesagerul fericirii implinirii CA PLATA A CREDINTEI, parcurgand o asteptare “cat postul de mare” pt ca la capatul calatoriei mele, faceam un om cu adevarat credincios -fericit, care ma astepta… de la inceputul postului mare .
ca sa ajung la mamutaca (mama-mamei), traversam desculta imasul dintre cele doau sate de-un verde “numai “al copilariei, un isvor ce susura a Eminescu, urmaream o cararuie marginand padurea ce mirosea a tamaie si gradinile satului ce miroseau a smirna ,strajuita (potecuta) de pomi a caror flori sclipeau a licurici, in timp ce boarea sufletului ceriului ma invelea, iar dintr-un colt al tacerilor deschise ale INALTULUI, imi zambea soarele de parca, de cand iesisem din ograda, pasisem “dincolo “de o POARTA . iar in cos, aduceam implinirea asteptarii rabdarii, smereniei, increderii in REINVIERE…
bunica ma astepta la geam, zambindu-mi de dupa muscate.
intram. intai o sarutam si apoi ii spuneam :Hristos a Inviat ! asezam stergarul de canepa cu vastre pe masuta de lemn, pe care incepeam sa scot sub privirea cea mai ocrotitoare si curata BUNATATILE care pt ea insemnau “VENIREA LUI ISUS”, incepand cu oul ros si vinul fraguta.
ea isi facuse inchinaciunea inca de la miezul noptii cand trecuse alaiul bisericii, cu lumanarile aprinse,cantand…
si…incepea ritualul INFRUPTARII care dura 2-3 ore …
niciodata in viata mea nu am mai vazut pe nimeni sa sarute, binecuvanteze, mangaie, iubeasca, ocroteasca cu atata rabdare fiecare firimitura. rupa, mestece cu atat dragoste, grija si bucurie in acelasi timp, BUCATELE … aduse de mine, de parca… ar fi atins ALTCEVA si nu mancare, in timp ce eu ii cantam HRISTOS A INVIAT DIN MORTI…
si pe masura ce ea se infrupta… si pe masura ce eu ii cantam (pot sa jur si acum dupa atatea ani….) , simteam cum, pe gemuletul dublu din a carui “ochi” se vedea exact turla bisericii ( prafuit pe interior, in a carei sticla asezasem flori de vata si hartie criponata) PATRUNDEA si (mai) sta cu mine si bunica la masa… CINEVA .
CINEVA care, se uita la noi si se bucura de bucuria noastra, prin EL !
mamutaca mea nu a stiut nici sa scrie nici sa citeasca, decat in oameni si in semne insa, povetele ei, mi-au ramas
BISERICA SUFLETULUI MEU !

te rog iar si iara sa ma ierti pt toate necugetarile mele si, iti doresc sa fii strabatut de aceeasi strafulgerare a credintei primind LUMINA prin geamul oricat de prafuit, al sufletului tau!

numai IUBIREA NEFATARNICA FATA DE DUMNEZEU sfarma zidurile, zdrobeste lanturile, infrange intunericul indoielii peste care, va curge in rauri de aur, LUMINA .

asadar,

PREGATITI-VA SA PRIMITI LUMINA !

Leave a response

Your response:

Categorii