Stiti , a fost destul de usor sa-mi inchid ochii . Mi-era putin teama . Oricum odata inchisi , am vazut mult mai clar plaja noastra , cu nisipurile-i inalbite de mangaierea valurilor .
As dori sa ma renasc ! La vara , pentru cateva vesnicii de veri , si fiind acum d-un leat cu marea sa va tin eu in brate…pentru o eternitate. Oricum de aici de unde ma aflu , in fiecare ZINOAPTE picaturi din oceanul meu dulce de iubire cad s-in marea noastra si se transforma-n cercuri si cercurile-n valuri .
Din acest taram al ZILELORNOPTI este dificil sa percepi o bucatica de cer albastru si in plus mai este si anormal de frig pentru aceasta perioada , a primei mele vesnicii . Fiti linistiti ! Nu mi-e teama ca s-ar putea intr-una din ZILELENOAPTE sa ma simt slabit .
Da , as dori sa ma renasc ! Sa va spun cat va iubesc de mult . Momentan aici unde ma petrec , ma abtin sa respir pentru a avea cat mai mult TIMP . Cand pot si eu , mai fur cateo noapte din lunga ZINOAPTE ( de n-ar mai fi ! ) si devin un VIS . Totusi , chiar daca vi se pare straniu , mai am inca nevoie sa ma mai pastrati in bucuriile voastre.
In acest VISZBOR in vrie de frunza de vie , cu privirea vida EU , MOTU’ FRUMOS SI FARA FORMA , mai caut inca in adancul sufletului meu o bruma de speranta , care ma paraseste insa tot mai sigur , revenind din ce in ce mai greu !
O LUME ! Uit CAT ESTI DE VIE ! Ma-ntorc in aceiasi ZINOAPTE , departe , foarte departe , fara Tine Iubito ,fara nimic .
MI-E PUTIN FRIG !
pentru mine….acesta este cea mai frumoasa scriere a ta….poate unica in care am simtit un fior la fiecare cuvant…
De: vaduvaneagra pe noiembrie 24, 2007
la 8:01 am
Cuvintele au tasnit singure din inima si mana mea nu a facut altceva decat sa le astearna in acest post .
Iti multumesc . Ai un dar inascut sa fi mereu aproape de cei care te simt ca pe-o mare prietena.
De: PELERINUL pe noiembrie 24, 2007
la 12:13 pm
Motul este pasarea care renaste din propria-i cenusa. Il asteptam la Vama veche .
De: nasty7 pe noiembrie 24, 2007
la 2:31 pm
Pasarea Phoenix .
De: PELERINUL pe noiembrie 24, 2007
la 6:17 pm
atat de mult as vrea
si chiar orice as da
sa stiu unde te-ai dus
ce faci acolo sus
sub ce perdea de fum
te-ai ratacit acum
cat vreau din cand in cand
sa te mai vad razand
sufletului tau bun
n-am apucat s-ai spun
ce-aproape l-am simtit
ce mult l-am pretuit
cui ne-ai lasat pe noi
sub aste grele ploi
mai da-ne cate-un semn
sa stim ca mai suntem
la cate rugi s-au spus
nici ceru nu-i de-ajuns
chiar tu strigai mereu
sa vina dumnezeu
pe seara a venit
si mi te-a luat grabit
te leagana usor
pamantul de sub flori
prieteni au sosit
in locul potrivit
la inca un pahar
sa stinga focul iar
cui ne-ai lasat pe noi
sub aste grele ploi
mai da-ne cate-un semn
sa stim ca mai suntem
cand sun pe-al tau mobil
raspunde un copil
si-ascult din ireal
cuvantul tau final
De: Sky-Hunter pe noiembrie 28, 2007
la 11:45 am
Sky-Hunter am ramas placut impresionat .
De: PELERINUL pe decembrie 1, 2007
la 3:20 pm
Titlu alternativ la acest post: FLORIAN PITTIS – UIT CA INCA-MI CRESTE PARUL!
De: DISCORDIA pe decembrie 6, 2007
la 12:34 pm
M-a intristat vesteam mortii lui Florian Pitis, parca si acum imi amintesc cuvintele lui: “nu va mai lasati constransi de nimeni si de nimic, nici de vremuri, nici de oameni; fara ura, fara regrete si resemntimente, mergeti inainte ca si cum timpul n-ar exista, eliberati-va de tot si toate cu gandul ca trebuie sa traiti: pentru si in adevar”
Ma rog pentru sufletul lui Motzu de cate ori imi amintesc de el, desi lucrarea lui catre desavarsire mai avea de parcurs un drum destul de lung.
De: Martin de Carmaux pe decembrie 11, 2007
la 12:45 pm
@Marttin de Carmaux
Suntem alaturi de tine in rugaciune .
De: PELERINUL pe decembrie 12, 2007
la 11:00 am