La linia orizontului, invalmasite puncte insangerate de pasari si petale, parca prinse intr-o spirala matematica [ logaritmica ] a unui dans macabru, jinduiesc la nemurire .
El canta, ea plange
Buchet de fericire
In lanul de grau.
La linia orizontului, invalmasite puncte insangerate de pasari si petale, parca prinse intr-o spirala matematica [ logaritmica ] a unui dans macabru, jinduiesc la nemurire .
El canta, ea plange
Buchet de fericire
In lanul de grau.
Lovit, lovit fara-ncetare. Lovit, lovit violent…pentru ca tu o iubesti si ea stie acest lucru, pentru ca in fata indiferentei ei… tu esti demn.
Lovit, lovit foarte tare. Lovit, lovit foarte repede ca o muscatura de vipera…spre inveninarea sufletului tau, pentru ca atunci cand ai s-o privesti…trupul tau sa piara.
Tie, cele-i ce-l privesti de sus, iti spun ca atunci cand tu l-ai prins de mana… a fost inceputul sfarsitului pentru tine.
Astazi , cand nimic nu mai pot schimba , nu pot decat sa iert si sa merg inainte . Sa merg inainte fara sa ma mai gandesc . Sa uit . Sa uit aceasta zi fara tine, fara noi !
Mintea mea in berna si-a regasit serenitatea aici la VAMA, unde marea pare a fi cazuta in stare letargica.
Inchid ochii si simt in nari si-n gat sarat .
Ziua cand ne-am iubit … Noaptea cand am cazut din inima ta ! Reflectez la faptul ca sunt pierdut. Ti-ai luat zborul iar eu am ramas singur ca un copil caruia lumea-i intoarce spatele .
In noptile mele fara tine, privesc filmul in negru si alb al iubirii noastre.
Eu te vad. Iti tii mainile pe pantec. Ma ridic si te urmez in mare. Abia daca atingem fundul. Noi suntem in valuri. Totul este frumos ! Ne pierdem formele. Te privesc. Uitasem cat esti de frumoasa ! Te privesc ca pe un cadou al cerurilor . Nu pun nicio-ntrebare. Desi atat de aproape-mi esti, te simt deja departe.
Mi-e frig.
Doi ani trecuti in care tu mi-ai fost viata !
Abia daca realizez ca m-ai parasit. Fara sfarsit, fara limita, aceasta realitate ma umple de dezgust .
Aici pe plaja de la Vama Veche, desert al uitarii si parasirii ma-ntreb :
O fiinta are nevoie de tandrete in fiecare zi ?
Arunc navodul peste bolta cereasca ca sa prind toate stelele , printre care esti si tu IUBIREA mea . Numai asa, o zi intreaga pentru mine si tine , sa am timp sa-ti spun cat de mult te iubesc .
Va fi o iubire de-o zi ,cat o iubire eterna .
Rece si delicat parfum pe plaja amintirilor ! Pe nisipul de la Vama, aceleasi urme de pasi de altadata . Un bob de sare , un strop de mare imi atinge obrazul ca-n sarut .
La altar , dansand pe carbunii inca nestinsi , ma-nalt in rugaciune . Dorintele se evapora in rotocoale de fum de tigare , in timp ce mainile mele sunt preocupate sa-ti mangaie absenta .
Fara sa-i pese de sufletul meu cersetor, trupul peregrinului imi digera trecutul .
O alchimie a pasarii de foc pentru mai multa lumina , pentru o iubire ce simt ca renaste din cenusa propriei noastre iubiri .
Ploua vertical . Cu gandul la tine dansez in ploaie, in timp ce o umbra de corb se furiseaza sub genele mele abia intredeschise spre lumina [ adica spre tine ] .
Zi de primavara [ insa in inima e inca iarna ] . Gandesc intru Vama ! Vama vaduvelor bucuroase .
Pe o axa de la - infinit la + infinit ma intreb : Cat am pierdut ? sau Cat a mai ramas ?
Mi-e chiar dor de poiana branduselor .
Ploaie si vant ! Eu si umbrela mea suntem dati peste cap .
Tags: brandusa, dor, ploaie, primavara, teama, umbrele, vant, vremea
Palarie neagra, lentile si mai negre. Manta alba, un baston si mai alb in mana dreapta [cu stanga ma tin de lesa cainelui] .
In aceasta dimineata drumul meu este la fel de-ngust ca din totdeauna . Ma aflu-n treaba, in plimbare pe bulevard. Cautand bordura, lovesc fara sa vreau gleznele trecatorilor neatenti .
Ce culoare au ochii tai, straino ?
Sunet de violoncel sfasie linistea.
Dansand si cantand in ploaie radioactiva, petalele de cires imbraca gazonul crud, pentru nuntirea margaritarelor.
Un maestru nebun picteaza urechi pe ziduri … Un vernisaj sub titlul: Zidurile au urechi !
Un Daniel ce nu mai are nimic de pierdut, prosternat in fata leoaicei cu chip de inger. Felina surade pentru ca nefericitul sa-i aprecieze ascutisul coltilor, la adevarata lor valoare.
Colerica, iritata si ostila aceasta noua primavara .
Orizont vaporos. Focul iese din mare. Virtuoase maici [surori reci], inegal bronzate, inainteaza in apa [aici la Vama] spre deliciul pescarilor barbosi.
Veniti din noapte
Visand la fructul oprit
Ne pierdem nordul.
Plaja se-anima. Lumea vivaldiana de la Vama se-ndreapta impasibila spre valuri; intre timp, trupurile noastre [tandru unite-n iubire] sunt acoperite de alge, scoici si nisipuri.
M-ai atins, m-ai imbratisat, m-ai iubit si ai reinviat pasiunea in mine.
Aceasta dragoste nu este decat un vis.
In ultimul moment am prins trenul care o sa ma duca departe … Cat mai departe de ochii tai, de surasul tau si de mainile tale.
Vantul vocii tale seamana in inima mea cuvinte triste [seminte viguroase], astazi cand raul a substituit fericirea .
Am gasit in pelerinajul meu un om care ma-ntelegea, un suflet incantator. As fi dorit sa fiu barbatul [pelerinul] care sa-i reaprinda flacara aproape stinsa a inimii sale atat de pure …
Pentru un moment, mi-am inchpuit ca aceasta personalitate atat de puternica, inzestrata cu o vointa fara limita si fara lege [pamanteasca] este EDENUL meu. Am crezut ca buchetul de fericire, brodat de ea pe opalul diminetelor mele, isi va pastra mereu culoarea florii mele preferate. Sufletul meu, atras irezistibil inspre ea, astepta cu fiecare bataie a inimii tacerea ei sa strige: Tu esti cel ce ma-nplineste atat de bine! Singura mea dorinta in noapte de IUBIRE este sa raman captiva in bratele tale si la lumina unei singure lumini ochii nostri sa scanteieze fericire, intocmai ca si amnarul! Inchide ochii pentru o clipa pelerinule, dupa care … vino sa-mi furi gandurile!
Valurile marii urlau la mine cu tipat de pescarus.
Tu esti in fata mea, intind mana ca sa te-ating dar nu intalnesc decat golul [vidul] .
Iti strig numele tau, sonor ca si-un blazon, dar nu primesc decat ecoul. Absenta ta … inima mi-o strange.
Intr-o singura clipa…cat de departe ai plecat! Mult prea departe de mine! Doar gandurile mele te-ar mai putea ajunge.
Gura ta pe buzele mele, privirea ta in ochii mei, numele tau in capul meu …Tu esti gravata acum in mine.
Eu, pelerin si peregrin, nu mai am nicio-ndoiala. Acum sunt sigur, ca esti o parte din mine, pe care mereu as fi vrut sa o cunosc. Inainte de tine simteam ca ceva-mi lipseste. Nu stiam ce. Acum stiu. In toti acesti ani … erai tu floarea mea rara si pretioasa, pe care am s-o pastrez vie in gradina mea secreta.
Dimineata se-apropie. Bucuria si tristetea sunt inseparabile. Ele sunt, ele traiesc impreuna si daca una se-aseaza cu mine la masa, cealalta se acomodeaza-n pat.
Pelerinul este in realitate o balanta ce are pe talerul stang tristetile si pe celalat bucuriile sale. Pentru a ramane in echilibru [precar] are nevoie de indiferenta si nechibzuinta ta.
Din liniste se-asterne speranta … Miroase deja a lemn de tuia.
In ochii tai ma pierd si ma descopar. Tu nu esti decat noptile mele albe si zilele mele negre.
Gratie tie, cu tine … Si pentru tine!
Tags: aproape, buchet de flori de primavara, departe, gradina secreta., INOCENTA, LOTUSUL, numele tau, pasiune, poem, torente
Nu ne-a mai ramas atat de mult timp si inca nu ne-am iubit destul . Putin cate putin ai ocupat in biata mea inima un loc imens .
In curand filonul de aur al amicitiei noastre se va epuiza si dupa cum desigur stii … eu sunt nevoita sa plec .
Tarziu , prea tarziu iti spun tie [ singurul si pentru totdeauna cel mai bun prieten ] : TE-AM IUBIT , TE IUBESC si TE VOI… si stiu ca nu ma vei uita niciodata ! Mereu eu in gandurile tale .
Acum , cand mai am atat de putin pana la Hotar , absenta ta pentru mine este insuportabila ,insuportabila pentru ca nu am sa te mai pot revedea . Chiar daca viata este dura Tu imi dadeai gustul vietii .
Indreptandu-ma spre groapa comuna , GROAPA COMUNA A TIMPULUI , strig cu ultimile mele puteri [ greu adunate ] : Te iubesc , Te iubesc , Te iubesc si INCA prea putin si atunci inca o data Te iubesc , pentru ca , iata , am ajuns deja .
Sufletul-mi are acum culoarea numelui meu !
P.S. Mi-am scris toate necazurile pe nisipul plajei noastre . O mana de mare , mana ta , mi le-a sters daruindu-mi in schimb o piatra pe care sa gravez : BUCURIA de a te fi-ntalnit !
Aceeasi.